Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România anunță că va organiza acțiuni de protest începând de luni, 7 februarie, prin pichetarea zilnică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a atrage atenția asupra propunerii de finanțare derizorie a domeniului pădurilor prin Planul Național Strategic 2023-2027, finanțare redusă la 0,6% din valoarea totală a finanțării prin PNS.
Pentru comparație, conform Studiului Uniunii Europene privind măsurile pentru domeniul forestier implementate de statele membre în exercițiul financiar 2014-2021, 44 state și regiuni ale Uniunii Europene (Spania, Franța și Germania aplică la nivel regiune) au alocat peste 5% din finanțările disponibile ale Planurilor de Dezvoltare Rurală pentru domeniul pădurilor!
În exercițiul financiar 2014-2021 România a alocat 1,5% din PNDR pentru domeniul pădurilor, foarte puțin comparat cu o alocare mediană 5% în Uniunea Europeană. Dar alocarea de 0,6% propusă pentru domeniul pădurilor în exercițiul financiar 2023-2027 condamnă sectorul la o subfinanțare cronică, cu afectarea negativă în plan economic și social pentru zona rurală, dar și cu afectarea obiectivelor pe linie mediu, climă și protecția biodiversității asumate România.
Față de exercițiul financiar 2014-2021, la nivelul Uniunii Europene, odată cu țintele extrem ambițioase asumate prin strategia pentru protecția biodiversității privind promovarea bioeconomiei și economiei circulare, a țintelor privind energia regenerabilă și neutralitatea climatică până în 2050, este de așteptat ca statele europene să crească finanțarea pentru domeniul pădurilor. Domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe resursa biologică, naturală, regenerabilă de lemn au un potențial unic de a susține creșterea economică concomitent cu atingerea obiectivelor pe linie de mediu și climă.
Prin Regulamentul de implementare al planurilor strategice dezvoltare rurală, Uniunea Europeană propune statelor membre să aloce finanțări pe domeniul pădurilor pentru o multitudine de măsuri care să susțină gestionarea durabilă a pădurilor și protecția biodiversității:
8.1. Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure
8.2. Sprijin pentru înființarea și întreținerea sistemelor agrosilvice
8.3. Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale
8.4. Sprijin pentru refacerea daunelor aduse pădurilor în urma incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale
8.5. Sprijin pentru investiții care îmbunătățesc rezistența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere
8.6. Sprijin pentru investiții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere
15.1. Plata angajamentelor forestiere – mediu și climatice
15.2. Sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere
România este între puținele țări europene care nu alocă finanțări pentru nici una dintre măsurile 8.2-8.6, în condițiile în care România are una dintre cele mai mari contribuții în PIB ale industriilor bazate pe lemn iar 3,5 milioane gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc. O hartă cu țările care susțin financiar investiții în tehnologii forestiere, mobilizarea și prelucrarea resurselor lemn este edificatoare. Practic cvasitotalitatea țărilor Europene susțin aceste investiții.
Situația este identică privind măsurile de susținere a implementării rețelei europene de arii protejate Natura 2000, majoritatea țărilor europene având măsuri de sprijin financiar.
Paradoxal, România ratează oportunitatea de finanțare din fonduri europene și alege să sprijine din fonduri naționale, de la bugetul stat, măsuri compensatorii pentru pădurile incluse în arii protejate în categoriile funcționale T1 și T2, deși acestea se suprapun în cvasitotalitate pe rețeaua europeană Natura 2000.
Aducem aminte autorităţilor că România este într-o procedură de infringement pentru nerespectarea obligaţiilor în ceea ce priveşte reţeaua Natura 2000 [numărul cazului este INFR(2020)2033]. La 12 februarie 2020, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, iar ulterior, la la 2 iulie 2020, Comisia Europeană a solicitat României din nou să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, îndemnând insistent România să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său.
Comisia Europeană a arătat în răspunsul la întrebarea nr. 53 din documentul „Natura 2000 şi pădurile” (document disponibil la acestă adresă: „întrucât beneficiile punerii în aplicare a anumitor măsuri de conservare revin societății în ansamblu, AR FI NEDREPT ca respectivele costuri pentru punerea în aplicare a măsurilor, fie ele costuri directe sau pierderi de venituri legitime, să fie suportate de proprietarii/administratorii de păduri. Statele membre pot avea propriile norme pentru abordarea acestei chestiuni, însă, în multe cazuri, acestea sprijină proprietarii și administratorii de păduri care doresc să promoveze o formă de gestionare ce presupune costuri suplimentare sau pierderi de venit. Există resurse financiare disponibile pentru a acoperi astfel de costuri, de exemplu din fondurile UE, în special FEADR.”
Întrebarea pentru care s-a consemnat răspunsul de mai sus a fost „Costurile suplimentare sau pierderile de venituri ar trebui să fie suportate doar de proprietarii/administratorii de păduri?”.
Şi răspunsul la întrebarea nr. 54 din acelaşi document este relevant: „dacă se impun anumite restricții sau obligații privind gestionarea pădurilor care a fost tradițională într-o anumită zonă, determinând o pierdere de venituri sau costuri suplimentare, se recomandă despăgubirea corespunzătoare a proprietarilor de păduri în cauză.”
Planul Naţional Strategic este o ocazie unică de a finanţa costurile directe şi pierderile de venituri legitime ale proprietarilor de păduri peste ale căror proprietăţi s-au suprapus siturile Natura 2000 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ignoră recomandările Comisiei Europene şi pune în corzi România în procesul de infringement.
Pe lângă masurile de investiții, Uniunea Europeană impune ca pilonul I al Planului Național Strategic să includă o componentă de eco-scheme, iar din Pilonul II 35% din alocarea financiară să fie direcționată către măsuri de mediu și climă.
În lumina acestor recomandări, România propune alocarea a 2,49 miliarde de Euro în eco-scheme pe Pilonul I și 2,58 miliarde de Euro pentru măsuri de mediu și climă în Pilonul II. Paradoxal, deși în mod evident pădurile sunt ecosistemele care asigură protecția biodiversității și funcțiile atât prețuite astăzi de protecție climatică, cvasitotalitatea finanțărilor destinate mediului și climei merg către activitățile agricole. Vorbim 5 miliarde de Euro pe măsuri de mediu și climă în total PNS, din care către domeniul pădurilor merg 0,6% din total PNS!
Curtea de Conturi europeană, într-un raport de evaluare a măsurilor de mediu și climă din Planurile Naționale Strategice, arată că: „Majoritatea măsurilor de atenuare sprijinite de PAC au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice. PAC rareori finanțează măsuri cu un potențial ridicat de atenuare a schimbărilor climatice.” Este exact ce face România: alocă 5 miliarde de Euro pe măsuri de mediu și climă, cu impact real minim, așa cum este cea legată de bunăstarea animalelor.
Între cele mai eficiente măsuri, cu impact maxim, ce pot fi sprijinite, Curtea Conturi subliniază măsurile de împădurire și susținerea sistemelor silvo-pastorale de utilizare a terenurilor. Este exact ceea ce nu face România în propunerile măsuri în Planul Național Strategic.
În analiza SWOT și analiza nevoilor pentru sectorul forestier, documente transmise către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către organizațiile din sectorul forestier, s-a arătat:
- 30% din pădurile României au un grad de accesibilitate foarte redus datorită lipsei drumurilor forestiere. În aceste zone, lemnul putrezește în păduri și se execută puțin din lucrările de îngrijire a masei lemnoase.
- România are un specific național prin dependența a 3,5 milioane de gospodării de resursa de lemn foc, care creează un necesar ridicat de resursă și un deficit în piață.
- Combaterea tăierilor ilegale nu se poate face fără o asigurare legală a necesarului de resursă, asigurare legală a resursei care nu se poate face fără investiții în accesibilizarea fondului forestier și în tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului.
- România are un patrimoniu unic de biodiversitate. Protecția acestui patrimoniu nu se poate transfera prin restricții către proprietarii păduri, fără angajamente susținute prin măsuri compensatorii obligatorii prin legislație europeană și națională.
- România are peste 500.000 de hectare de pășuni împădurite. Este absurd să cheltuim prin PNRR 11.000 Euro/ha pentru a crea un hectar pădure din plantații și concomitent prin Planul Național Strategic să plătim subvenții pentru fermieri pentru a curăța pășunile de vegetația forestieră care se instalează natural. Susținerea sistemelor silvo-pastorale este o măsura ce se impune conform oricărei logici economice, dar și mediu.
Ca viziune privind efectul climatic, mai ales pe bilanțul emisiilor carbon, pădurile sunt comparate cu un uriaș rezervor de carbon datorită efectului de stocare a carbonului în stocul de lemn din păduri. Pădurile sunt asemenea unui uriaș rezervor, așa cum sunt bazinele de acumulare în cadrul sistemelor hidrotehnice. Asemenea apei din ploi, pădurile sunt resurse naturale, regenerabile. Asemenea bazinelor hidrotehnice, capacitatea de înmagazinare de carbon a pădurilor este limitată la nivelul unor rezerve optime. Peste aceste niveluri, dacă nu este recoltată, creșterea naturală a pădurii se pierde prin uscare, eliminare și descompunerea lemnului. Creșterea naturală a pădurilor este asemănătoare potențialului hidroenergetic: o putem acumula în rezervoare, dar dacă nu o folosim, se pierde! Sunt resurse regenerabile, dacă nu le folosim, se irosesc. Printr-o gospodărire sustenabilă a pădurilor, putem conserva și biodiversitatea și concomitent să folosim resursa regenerabilă lemn pentru societate, cu impact de mediu pozitiv inclusiv prin substituirea altor materiale cu amprentă carbon mai mare!
Măsurile identificate și propuse pentru finanțare în Planul Național Strategic, în cadrul procesului consultativ derulat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, includ:
- Susținerea sistemelor silvo-pastorale de gestionare a terenurilor, pentru includerea într-un regim de gestionare durabilă a celor 500.000 ha pășuni împădurite.
- Măsură de susținere a implementării rețelei arii protejate Natura 2000.
- Măsură de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul.
- Angajamente voluntare pentru susținerea efectului climatic și de conservare a biodiversității.
- Măsuri de susținere a rezilienței pădurilor la schimbările climatice, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și refacerea arboretelor afectate calamități.
Solicităm Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale dezbatarea acestor propuneri în cadrul grupului tematic Silvicultură și apoi cu grupurile extinse consultative pe linie de Mediu și Climă, Ecoscheme, Investiții, Activități Non-Agricole, în cadrul procesului consultativ de elaborare a Planului Național Strategic, cu considerarea unei finanțări corecte pentru domeniul pădurilor, proporțională cu ponderea economică, socială și impactul de mediu al pădurilor.
Referințe:
Raportul special al Curții de Conturi europene – Politica agricolă comună și clima (.pdf)
Comisia Europeană – Evaluation study of the forestry measures under Rural Development (.pdf)
Pentru mai multe detalii:
Cătălin Tobescu,
Vicepreședinte
Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România
+40 758 979 531
[email protected]
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.