În perioada 1945-1955 au fost acţiuni masive de plantare a perdelelor forestiere de protecţie. Se realizaseră 7.000 km perdele care protejau 1 mil. ha şi 1.400 km perdele care protejau căile de comunicaţie. În doar doi ani, 1961-1962 au fost defrişate! Au mai existat încercări de plantat perdele, dar firave.
• În anul 2000 s-a elaborat Stategia Naţională şi Programul pentru combaterea secetei şi a deşertificării.
• În anul 2002 s-a votat Legea 289, modificată şi completată cu OUG 38 din 2014 şi alte acte normative.
• UE a prevăzut măsuri de finanţare pentru perdele forestiere de protecţie, asigurarea riscului la secetă ş.a.
Însă la noi nu s-a manifestat voinţă şi hotărâre politică pentru a se trece la treabă!
1. Asigură biodiversitatea
Prezenţa în perdele a diferitelor specii de arbori, arbuşti şi pomi fructiferi, cu creşteri la diferite înălţimi şi cu coronamente variate constituie bune obstacole împotriva vântului, dar şi o bogată biodiversitate.
În interiorul perdelelor cresc tot felul de ierburi monocotiledonate şi dicotiledonate, se înmulţesc entomofauna utilă, insectele polenizatoare, inclusiv cele dăunătoare culturilor, însă şi prădătorii acestora, astfel încât se realizează un echilibru natural.
Pe rădăcinile arborilor se înmulţesc micorizele alături de celelalte ciuperci şi bacterii asigurând o mai bună valorificare a apei şi a elementelor nutritive din sol.
Prezenţa perdelelor forestiere de protecţie constituie habitatul pentru bufniţe, şoimi, şoricarul comun care distrug rozătoarele.
2. Asigură protecţia mediului
Menţinerea echilibrului între insectele dăunătoare şi prădătorii acestora precum şi prezenţa păsărilor care se hrănesc cu insecte duce la reducerea tratamentelor cu pesticide şi, prin urmare, se diminuează şi efectele negative asupra mediului.
În general, în ţara noastră se consumă puţine pesticide, cca 650-700 g/ha, faţă de media UE care depăşeşte 2 kg/ha şi de aceea nu prea se mai găsesc insecte în unele ţări.
Prin măsurători s-a stabilit că 1 ha pădure absoarbe 30-80 t praf pe an şi degajă 10-12 t oxigen necesar tuturor vieţuitoarelor!
3. Cum se reduc emisiile de CO2
Marea diversitate de arbori, arbuşti şi ierburi din perdele, bogate în clorofilă şi cu o perioadă de vegetaţie lungă, pe tot parcursul sezonului fără îngheţ asigură o intensă activitate fotosintetică cu consum masiv de CO2 şi cu sechestrarea carbonului în sol, după căderea frunzelor (în litieră).
Un singur copac matur are suprafaţa cloroplastelor de 2 ha şi are capacitatea de a fixa 10-25 mg CO2/dm2/oră şi fixează 6-10 t/ha carbon!
4. Îmbunătăţirea climatului
În interiorul perdelelor forestiere se reduce viteza vântului cu 25-50%, asigurând depunerea zăpezii în strat uniform şi gros. Din fiecare 10 cm strat de zăpadă rezultă 300 m3/ha apă care se infiltrează în sol! Totodată, se reduc pierderile de apă prin evaporarea cu 20-45%.
Nivelul mai ridicat cu 10-30% al umidităţii atmosferice în interiorul perdelelor contribuie la reducerea transpiraţiei plantelor cu 20%. În acest fel se pot întârzia efectele secetei.
În spaţiul dintre perdele se reduce amplitudinea temperaturii între zi şi noapte cu peste 6 grade C, fiind favorabilă creşterii plantelor şi activităţii microbiologice din sol.
5. Cum asigură protecţia solului
Dacă ne referim la zona Bărăganului şi a Dobrogei, unde vânturile bat cu putere o bună parte din an şi mai ales primăvara, aceste vânturi spulberă solul de la suprafaţă, dezgolesc tinerele plante şi pe altele la acoperă complet. Acestea sunt şi zonele care cer cu prioritate plantarea perdelelor forestiere de protecţie.
În spaţiile dintre perdele, unde viteza vântului se reduce cu până la 50%, nu mai are loc acest fenomen de eroziune eoliană. În aceste spaţii, zăpada depusă în strat uniform se topeşte treptat, apa se infiltrează şi nu se scurge la suprafaţa solului.
6. Asigură sporirea producţiei
Experienţe riguroase realizate în zonele cu perdele forestiere de protecţie arată că, în condiţii meteo normale, sporurile de producţie sunt de 35-40% iar pe timp de secetă depăşesc 150%! La Staţiunea de Cercetări Agricole Mărculeşti, la seceta din 1946, producţia de grâu între perdele a fost de 100%, iar în câmpul liber de doar 19%. Menţinerea unui strat de zăpadă de 50 cm între perdele a protejat de îngheţ grâul de toamnă.
7. Alte avantaje ale perdelelor
• Prezenţa perdelelor forestiere de protecţie pe câmpurile din jurul localităţilor le protejează de viscol şi înzăpezire.
• Pentru persoanele autorizate, perdelele forestiere de protecţie sunt un bogat spaţiu de vânătoare.
• La maturitate, aceste perdele întreţinute şi exploatate în regim silvic asigură cantităţi importante de lemn.
Credem că sunt suficiente argumente ca decidenţii politici să treacă la plantarea perdelelor forestiere de protecţie!
via Revista Ferma
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.