Silvicultorii se concentrează pe realizarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este concluzia participanților la „Ziua Silvicultorului”, care s-a desfășurat pe 9 iunie 2022, la Olimp. Între timp, ”se chinuie” cu imaginea negativă pe care domeniul silvic îl are în rândul populației, din cauza tăierilor ilegale ce ne-au adus și o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Și ca situația să fie și mai complicată, silvicultorii s-au plâns și de presiunile „legislative și economice” la care este supusă pădurea.
Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva se concentrează pentru îndeplinirea a două obiective importante: Strategia Forestieră Națională până în 2030, care va lămuri multe lucruri în ceea ce privește gospodărirea pădurilor din România în raport cu schimbările climatice și aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a declarat Gheorghe Mierliță, directorul general al Romsilva, joi, într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, silvicultorii vor trebui să asigure împădurirea a 56.700 ha de terenuri, la care se adaugă crearea de perdele forestiere. „Sunt sigur că silvicultorii vor face față provocărilor”, a mai spus șeful RNP.
Rămâne de văzut cum va rezolva Romsilva asigurarea puieților pentru împăduriri. Potivit lui Mierliță, RNP produce 10 milioane de puieți anual, cu care se pot împăduri aproximativ 2.500 ha. În acest ritm, ar fi nevoie de peste 20 de ani pentru împădurirea celor 56.700 ha asumate prin PNRR.
Șeful Romsilva a susținut că, tot prin PNRR, se dau bani și pentru creșterea suprafețelor pepinierelor, așa că situația este rezolvabilă.
„Trăim vremuri provocatoare atât pentru silvicultori, cât și pentru societate în ceea ce privește resursele care se pot utiliza pentru încălzirea locuințelor. Pe cealaltă parte, trebuie să răspundem provocărilor ce vin de la Comisia Europeană în ceea ce privește Pactul Verde European”, a declarat Levente Porzsolt, consilier al ministrului Mediului, Barna Tanczos. Oficialul a ținut să atragă atenția că domeniul silvic este ținta unor presiuni din partea societății civile și a media pentu nereguli care sunt „excepții” în activitatea silvicultorilor, dar care se ridică la rang de regulă. Iar ei, silvicultorii, nu știu să răspundă acestor provocări de comunicare și imagine, „care vin și din exterior”.
„Ca țară, avem cele mai frumoase păduri, cea mai mare biodiversitate. Avem multe entități care ne atacă, însă ne lipsește acestă comunicare. Cea mai mare provocare a noastră, ca țară, este să arătăm adevărul. Cazurile particulare să nu fie generalizate și luate ca atare. Iar a doua mare provocare este plantarea unor suprafețe de păduri în zone în care este lipsă de precipitații”, a spus Porzsolt. De fapt, este vorba de alocarea unor terenuri pentru împădurire pentru că, până acum, proprietarii au fost reticenți, pentru că ar pierde subvenția agricolă.
Între timp, autoritățile de mediu au promovat un act normativ prin care se alocă o subvenție de 456 euro/ha/an timp de 20 de ani pentru pădurile nou înființate. Statul va da bani și pentru plantare. Potrivit consilierului, în perioada următoare va fi pus în dezbatere publică ghidul de finanțare a acestui ajutor de stat.
Cel mai dur a fost Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri (AAP). „Avem cele mai bune păduri din Europa, cum alții de 300 de ani nu mai au. Aici apare un element foarte ciudat. Avem procedură de infringement pe păduri”, a spus Cretu. „Se manifestă o presiune politică și economică pe pădure. Luarea unor decizii sub influența unor presiuni nu duce la lucruri normale și de viitor”, a atras acesta atenția.
Domeniul silvic este dominat, de mai mulți ani, de acuzațiile privind tăierile ilegale de pădure, fapt ce a dus la deschiderea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene. Rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN), ciclul II, pus pe piață în toamna lui 2019, a venit cu informația că în România se taie ilegal 20 milioane mc de lemn. Informația a fost valorificată politic, iar toate încercările ulterioare de a explica aceste date nu au mai putut schimba percepția publică despre dezastrul din pădure.
Nici la ora actuală, Ministerul Mediului, cel care a comandat și plătit acest studiu, nu a făcut recepția oficială a rezulatelor IFN. „Doar câteva părți din IFN au fost preluate de minister”, a declarat, pentru FOCUS ENERGETIC, consilierul ministrului Mediului.
via Focus Energetic
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.