Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, lansat pe 24 octombrie 2023, România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continuă.
Pentru îndeplinirea obiectivului net zero până în 2050, România va trebui să reducă substanțial emisiile în sectoarele cu emisii greu de redus și să extindă absorbanții de CO2, inclusiv prin suplimentarea suprafețelor de păduri. Realizarea acestui obiectiv va necesita intervenții deliberate de politici și reglementare pentru a raționaliza utilizarea terenurilor și a crește gradul de împădurire.
Pădurile absorbante de carbon din România nu s-au extins față de nivelurile înregistrate în 1990, prezentând o traiectorie de declin după 2016. Deși în ultimii ani au fost luate măsuri semnificative pentru a aborda problema supraexploatării pădurilor și a combate exploatarea ilegală, printr-o mai bună trasabilitate a lemnului, este imperativ ca măsurile să fie extinse substanțial, pentru a realiza absorbanții necesari pentru îndeplinirea obiectivului net zero până în 2050.
Dezastrele climatice vor afecta din ce în ce mai mult ecosistemele naturale. Modelele climatice
prognozate sugerează că ecosistemele se vor confrunta cu un stres termic crescut din cauza frecvenței
și intensității crescute a fenomenelor de caniculă, care vor afecta biodiversitatea. Temperaturile în
creștere, fenomenele de caniculă și precipitațiile variabile contribuie la uscarea pădurilor, care vor fi
mai susceptibile la boli, dăunători și productivitate scăzută. Aceasta afectează capacitatea de stocare
a carbonului și eliberează carbon prin descompunerea lemnului deteriorat, putând să dăuneze
industriei, piețelor și comunităților. Temperaturile ridicate care cauzează epuizarea sezonieră a
stratului de zăpadă ar putea să afecteze sistemele naturale, inclusiv mediile alpine care sunt deosebit
de vulnerabile din cauza sezoanelor scurte de creștere și dependenței lor de umiditate adecvată. De
asemenea, frecvența crescută a evenimentelor de precipitații masive ar putea crește riscul de inundații
și de viituri rapide la care sunt expuse ecosistemele terestre
România este deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special la inundații și secetă. Economia sa este relativ intensivă în ceea ce privește emisiile de carbon, fiind de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE), în care România este membră. Creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, oameni și infrastructură.
“În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale și economice și investiții eficace susținute din fonduri publice, private și europene, România își poate crește nivelul de trai, atingându-și în același timp obiectivele climatice,” a declarat Marina Wes, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.
Raportul notează că țara se află pe traiectoria potrivită pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 55 la sută față de nivelul din 1990. De fapt, România a redus deja emisiile cu 53 la sută în perioada 1990 – 2018. Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate climatică până în 2050 va necesita acțiuni, politici publice și finanțare substanțiale și bine coordonate. Investițiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3 la sută din PIB-ul cumulativ pentru aceeași perioadă.
Cu peste 70 la sută din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziția energetică este esențială. Sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport și producție, reprezintă 66 la sută din emisiile din țară, urmat de agricultură (17 la sută) și industrie (12 la sută). Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde și bazat pe energie electrică regenerabilă nu crește substanțial nevoile de investiții. Creșterea eficienței energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidențiată ca o investiție esențială.
Raportul propune o traiectorie posibilă spre neutralitatea climatică până în 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ:
- Decarbonizarea sectorului transporturilor: Un sector în care emisiile sunt greu de redus și o sursă din ce în ce mai mare de emisii, dar totodată un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul net zero. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente, precum și încurajarea schimbării la nivel comportamental sunt măsuri ce pot accelera progresul, în special dacă sunt susținute de investiții din partea sectorului privat în infrastructura de încărcare rapidă a vehiculelor electrice.
- Optimizarea utilizării resurselor de apă: Apa este printre cele mai stringente probleme emergente atât în agenda țării de adaptare la schimbările climatice, cât și în cea de atenuare a acestora. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
- Investiția în capitalul uman și competențe: România se confruntă deja cu lipsa de competențe și lipsa unei forțe de muncă corespunzător formate. În lipsa unor politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să exacerbeze această situație și să creeze o constrângere majoră în ceea ce privește creșterea și îndeplinirea obiectivelor climatice.
“Oamenii sunt cheia succesului unei tranziții verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forță de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competențe cu care se confruntă forța de muncă actuală și să-și adapteze sistemul de educație pentru a pregăti următoarea generație pentru noua economie și noile locuri de muncă,” a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România .
Având în vedere constrângerile fiscale considerabile ale României, raportul subliniază rolul esențial al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci și în finanțarea investițiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor și energiei electrice. Consolidarea cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanțării private.
“Tranziția verde va genera oportunități fără precedent de creștere, dezvoltare și tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României și, potențial, urcând în lanțurile valorice. Finanțarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă,” a declarat Ary Naïm, Manager pentru Europa Centrală și de Sud, Corporația Financiară Internațională.
Descarcă Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România aici.
Despre Rapoartele de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială
Rapoartele de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) ale Grupului Banca Mondială reprezintă o serie nouă de rapoarte principale de tip diagnostic, care integrează considerațiile privind schimbările climatice și premisele de dezvoltare. Acestea vor sprijini țările în stabilirea priorităților pentru acțiunile cu cel mai mare impact care pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și care pot stimula adaptarea, atingând în același timp obiective mai ample de dezvoltare. RTCD-urile se bazează pe date și cercetări riguroase și identifică principalele căi de reducere a emisiilor de GES și a vulnerabilităților climatice, inclusiv costurile și provocările, precum și beneficiile și oportunitățile care decurg din aceste acțiuni. Rapoartele propun acțiuni concrete și prioritare pentru a sprijini tranziția cu emisii reduse de carbon și rezilientă. Fiind documente publice, CCDR-urile urmăresc să informeze guvernele, cetățenii, sectorul privat și partenerii de dezvoltare, și să faciliteze angajamente în ceea ce privește agenda de dezvoltare și clima. CCDR-urile vor contribui la alte diagnostice principale ale Grupului Banca Mondială, la angajamentele și operațiunile de țară, și vor contribui la atragerea de fonduri și finanțarea directă pentru acțiuni climatice cu impact ridicat.
Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România este primul raport axat pe un stat membru al Uniunii Europene, precum și pe o economie cu venituri ridicate. Acesta explorează modul în care acțiunea climatică, în conformitate cu obiectivul țării de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, interacționează cu calea de creștere și dezvoltare și propune acțiuni prioritare pentru reducerea emisiilor de carbon și consolidarea rezilienței, sprijinind în același timp creșterea economică incluzivă și reducerea sărăciei.
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.