De ce să scutim în continuare de impozit terenurile neproductive care pot susține vegetație forestiera?
O să încerc în continuare să vă conving că cel mai bun lucru care se poate face la nivel legislativ pentru a ne scoate din impasul în care ne aflăm în privința împăduririlor ar fi ca statul să separe „terenurile neproductive”, așa cum sunt trecute ele la Registrul Agricol, în două subcategorii: cele care pot susține vegetație forestiera și cele care nu o pot susține. Apoi să le impoziteze pe primele până la includerea lor în perimetre de ameliorare sau până când proprietarul terenului învestește fie în readucerea lui in circuitul agricol, fie în împădurirea lui, fie să-l înstrăineze sau să-l doneze statului.
Că duc lipsă de specialiști o știm. Administrația Fondului de Mediu, care are și ea un program de finanțare a împăduririlor dedicat UAT-urilor, se plângea într-un comunicat din 2016 (care nu e așa departe de zilele noastre) că: „documentele depuse în vederea obținerii finanțării de cele mai multe ori sunt neconforme sau incomplete. Acest lucru se datorează faptului că primăriile nu au specialiști care să pregătească toate documentele, conform ghidurilor de finanțare aferente și a legislației aplicabile.”
Important de știut…
1. În perioada 2010-2017, Administrația Fondului de Mediu (AFM) a aprobat și finanțat 134 de proiecte de împăduriri. O medie de doar 20 de proiecte pe an care s-a menținut și în anii care au urmat.
2. Programul „Prima Împădurire„, derulat prin APIA și care e dedicat fermierilor, are tot în jur de 25, până în 30, de beneficiari pe an, deci tot atâtea șantiere de împădurire.
3. În privința extinderii suprafeței împădurite a țării și recuperarea/valorificarea terenurilor neproductive, tot în pași de melc se mișcă și Romsilva, pentru că acolo, cu puținele resurse pe care le are orice societate de stat în zilele noastre, activitatea principală este valorificarea materialului lemnos, apoi reîmpădurirea pădurilor tăiate la ras și abia pe locul trei este identificarea și plantarea pe suprafețe noi de terenuri, din afara fondului forestier.
După cum am mai scris și aici, doar 200 de hectare de terenuri degradate au fost împădurite de Romsilva în 2020. Ritmul degradării terenurilor agricole e cu mult mai mare decât capacitatea de împădurire pe care Romsilva o are în acest moment.
În aceste condiții, cum oare am putea să creștem viteza cu care împădurim?
Opinia mea, care sper să fie împărtășită la un moment dat și de decidenții politici, este că instituțiile statului, prin funcționarii ei apatici, nu au capacitatea de a derula progame de împăduriri. S-a văzut dealtfel la „cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani” încercată de Ministerul Mediului în 2020 și pe care jurnaliștii de la Recorder au expus-o așa cum a fost, o minciună cât o țară.
Norocul nostru este că mai avem încă în țara asta oameni destoinici care știu și pot să facă treabă. Ei trebuie căutați în industria forestieră privată și printre micii proprietari de terenuri.
O strategie „Carrot and Stick” ar putea funcționa în privința împăduririlor.
Avem deja în legislație un pic de morcov… el reprezintă programele de finanțare a împăduririlor (care ar putea fi relaxate în opinia mea), scutirea de impozit pentru terenurile aflate în perimetre/programe de ameliorare în vederea împăduririi și mai avem articolul 87 din Legea fondului funciar care spune că..
„Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar – sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.” … și în opinia mea pe asta ar trebui să se concentreze Romsilva, să ofere material săditor și asistență tehnică.
Nuiaua din strategia „Carrot and Stick” ar putea fi impozitul pe terenurile neproductive care pot susține vegetație forestieră.
Neimpozitarea terenurilor neproductive a încurajat proprietarii să-și utilizeze terenurile ineficient și să le declare „neproductive”, în timp ce ei și-au mutat domiciliul la oraș sau au plecat în străinătate. Foste pășuni înainte de 1989 au devenit astfel „terenuri neproductive”.
De ce n-am putea avea aici o pădure?
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.