Asociația VanPes: Statisticile contrazic decizia Ministerului Mediului de scurtcircuitare a programului de împădurire. Peste 28.000 ha cu acord de mediu emis și 6.500 ha în lucru.

Stimate Domnule Prim-ministru,
Stimate Domnule Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene,
Stimată Doamnă Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor,

Împădurirea nu este doar o politică sectorială, ci un răspuns‑cheie la criza climatică, o ancoră pentru biodiversitate, un filtru de sănătate publică și un scut pentru productivitatea agricolă și securitatea alimentară. În acest cadru, Avizul recent al Curții Internaționale de Justiție (23 iulie 2025) subliniază obligațiile statelor de a preveni prejudiciul climatic și de a proteja mediul, întărind așteptarea ca politicile publice să accelereze, nu să frâneze, investițiile în natură și climă.

Pe acest fundal, deciziile recente de diminuare a bugetului pentru împăduriri, provenit integral din grant, și de reducere a țintei asumate de 26.760 ha creează o discrepanță gravă între obiectivele declarate și asumate de mediu și practica guvernamentală. Mai jos explicăm, cu argumente juridice și bazate pe date, de ce aceste măsuri sunt ilogice din punct de vedere tehnic, inadecvate economic și problematic fundamentate juridic.

Sezonalitatea lucrărilor de înființare a pădurilor

Împăduririle se pot realiza numai în ferestre sezoniere: toamnă târzie–iarna (octombrie/noiembrie) și primăvară timpurie (până în martie). Astfel până în acest moment, teoretic au existat 3 sezoane în care s-a putut plantat, însă după cum veți observa în cele ce urmează doar în două sezoane s-a plantat:

• Sezonul 2022/2023: pe baza informațiilor disponibile, estimăm că nu s-a plantat practic nimic deoarece nu a existat timp pentru obținerea tuturor avizelor și documentelor necesare (ghidul specific fiind publicat la final de noiembrie 2022), iar potențialii aplicanți nu erau încă informați suficient și organizați Din datele colectate doar pentru a obține acordul de mediu, în medie durează aproximativ 3 luni.
• Sezonul 2023/2024: s-a plantat foarte puțin; beneficiarii au rămas predominant în faza de informare și construire a încrederii (lămuri cu privire la condițiile de eligibilitate, identificări teren, analize de sol, obținere avize, proiectare, etc.).
• Sezonul 2024/2025: volumul a crescut de 4–5 ori față de sezonul precedent, pentru că oamenii au început să afle, să aibă încredere și să finalizeze documentațiile.

Datele gestionate de MMAP indică o realitate diferită de ce susține public MMAP

Toate seturile de date pe care le-am analizat și care stau la baza acestui demers provin de la instituții subordonate MMAP (Direcțiile Județene de Mediu și Gărzile Forestiere) și au fost obținute în baza Legii 544/2001. Acestea sunt prezentate anexate aici:

• Centralizator acorduri de mediu –  (descarcă fișier xlsx)
• Centralizator proiecte depuse GF –  (descarcă fișier xlsx) 

În concluzie, MMAP a avut acces la aceste date în timp real.

Coroborarea acestor date indică limpede că există cerere suficientă pentru a atinge și chiar depăși cu mult ținta asumată prin PNRR de 26.760 ha:

• La jumătatea lunii august 2025 erau proiecte care cumulau peste 28.000 ha cu acord de mediu emis și proiecte pentru peste 6.500 ha pentru care se lucra la emiterea acordului de mediu de către Direcțiile Județene de Mediu.
• În paralel, există deja proiecte avizate sau pe cale de avizare de către Gărzile Forestiere pentru peste 27.000 ha.

Pe acest fundal, este neclar de ce, în negocierile recente cu Comisia, nu s-a susținut ferm menținerea țintei de 26.760 ha și a finanțării aferente, deși semnele că prin proiectele avizate sau în curs de avizare sau depunere se va depăși ținta erau vizibile fără echivoc încă de la începutul anului 2025.

Deciziile contradictorii din 2025

La sfârșitul anului 2024 – începutul anului 2025 potențialii aplicanți în cadrul programului național de împădurire sunt impulsionați să acceseze acest program prin începerea discuțiilor despre majorarea primei de sechestrare forestieră. Aceste discuții dar și faptul că se plantaseră deja câteva mii de hectare de pădure prin PNRR și că erau fonduri disponibile pentru alte multe mii de hectare i-a făcut pe foarte mulți oameni să înceapă procedura de întocmire a proiectelor de împădurire.

Pe 9 aprilie 2025 Guvernul adoptă OUG care majorează prima de sechestrare forestieră la 640 EUR/ha/an, de la 456 EUR/ha/an.

Datele colectate de noi arată că începând cu jumătatea lunii ianuarie 2025 demersurile pentru depunerea proiectelor de împădurire (depunerea documentațiilor pentru acordurile de mediu) au explodat, în aproximativ 3 luni dublându-se suprafața pentru care se depuseseră proiecte în primele 26 de luni ale Campaniei.

Cu toate acestea MMAP nu a comunicat public aceste informații ci doar a transmis semnale că există posibilitatea ca România să nu atingă ținta stabilită de 26.760 Ha împădurite prin PNRR deși toate datele pe care MMAP le gestiona prin instituțiile subordonate arătau că cel mai probabil se vor depune proiecte pentru o suprafață mai mare decât cea asumata prin PNRR, implicit urmând ca unele proiecte să rămână nefinanțate.

Începând cu luna iulie 2025 MMAP prin vocea doamnei ministru Diana BUZOIANU a indus ideea că nu există interes asupra accesării fondurilor PNRR pentru împădurire și că trebuie modificată ținta asumată pentru a nu risca penalități în cazul neatingerii acesteia. S-a vehiculat că dacă în primele 3 campanii s-au împădurit doar aproximativ 9.000 ha este imposibil ca după sfârșitul campaniei 2025/2026 să avem mai mult de 18.000 ha împădurite. Aproape de jumătatea lui august 2025 s-a comunicat public tot de către doamna ministru Diana BUZOIANU că deja s-a negociat cu Comisia Europeană reducerea țintei de împădurire de la 26.760 ha la doar 18.000 ha.

Pe 14 august 2025 Guvernul aprobă un Memorandum MIPE care mandatează ajustarea PNRR și în care se arată că se urmărește menținerea investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate și maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant (componentă din care împăduririle sunt finanțate în exclusivitate). Din anexa acestui memorandum rezultă că la componenta C2 I1 – Campania națională de împădurire bugetul se reduce cu 153.335.002 EUR, bugetul final rămânând 307.547.498 EUR, cu toate că toate datele gestionate de MMAP arată că investițiile în împădurire pot fi realizate în integralitate.

Rezultă o contradicție: pe de o parte, statul încurajează depunerea (inclusiv prin semnalul economic al primei de sechestrare forestieră majorate), pe de alta, diminuează finanțarea invocând

„lipsă de interes” și „șansele scăzute” de a atinge ținta asumată pentru împădurire, deși datele gestionate de MMAP indică fără echivoc că ținta de împădurire va fi atinsă cu certitudine.

De ce premisa „nu s-au accesat fondurile” este greșită

„Accesarea” într-un program de împăduriri are în mod inerent un decalaj între decizia de a accesa fondurile, depunerea proiectelor și implementarea efectivă (plantarea care se poate face doar în anumite sezoane/ferestre de timp). Sezonul 2022/2023 a fost, practic, inexistent pentru că ghidul a fost publicat la sfârșit de 2022, sezonul 2023/2024 a fost sezon de informare și dobândire a încrederii, sezonul 2024/2025 a început să aducă rezultate palpabile pe măsura maturizării programului. În mod evident și susținut, de altfel, de datele existente, în sezonul 2025/2026 se va atinge ținta stabilită. Această creștere a interesului este una firească și anticipabilă, aplicanții fiind stimulați chiar de declarațiile MMAP dar și de deciziile guvernamentale cum este OUG prin care s-a majorat prima de sechestrare forestieră.

În aceste condiții, a trage concluzia „nu s-au accesat fonduri” exact când toate datele disponibile arătau evident că ținta de împădurire urmează a fi depășită înseamnă a diagnoza greșit problema. Dacă există un risc, el ține de capacitatea administrativă de procesare și avizare a proiectelor, nu de lipsa de interes, dar și acest risc nu pare a fi unul real fiindcă datele disponibile arată că la acest moment Gărzile Forestiere au avizat peste 80% din proiectele depuse.

Prejudiciile certe ale reducerii intempestive a țintei și a finanțării

Pentru a ajunge la depunerea unui proiect de împădurire, solicitantul plătește în avans aproape întregul efort intelectual și procedural: analize de sol, proiectare, memoriu tehnic pentru acordul de mediu (odată ajuns la acesta proiectantul și-a făcut 90% din treabă), publicări în presă pe etapele procedurale. Estimarea conservatoare a acestor costuri este de aproximativ 500 EUR/ha.

Dacă ținta este redusă de la 26.760 la 18.000 ha, 8.760 ha riscă să rămână nefinanțate, ceea ce înseamnă cel puțin 4.380.000 € prejudiciu doar pentru costurile de pregătire, fără a include aici sumele plătite pentru arende (ajungând până la 640 EUR/ha/an), despăgubiri pentru recuperarea terenurilor arendate (aproximativ 500 EUR/ha pentru fiecare an rămas din contractul reziliat), achiziții de terenuri (până la 10.000 EUR/ha) ,rezervări de puieți și materiale pentru împrejmuiri, etc. În total putem discuta de zeci de milioane de euro investiți la nivel național în mare parte de persoane fizice care s-au bazat pe informațiile furnizate de MMAP: că nu există interes pentru program și implicit că există fonduri disponibile.

Suplimentar, pepinierele, inclusiv cele finanțate prin PNRR tocmai pentru a susține atingerea țintei de împădurire, și-au dimensionat producția pentru a acoperi mai mult de 15.000 ha în campania 2025/2026. O reducere bruscă ar lăsa aproximativ 40% din producție nevandabilă, cu blocaje de cash-flow și efecte în lanț în sector. Și aici vorbim de pierderi de zeci de milioane de euro.

Totodată trebuie luat în considerare efortul extraordinar pe care au trebuit să îl depună instituțiile care au fost implicate în acest program (cu precădere Gărzile Forestiere și Direcțiile Județene de Mediu) și implicit angajații acestora care au trebui să proceseze un volum extrem de mare de cereri în ultimul an. Tot acest efort urmează a fi în zadar dacă finanțarea este redusă.

Principii juridice relevante

Actul de guvernare are obligația constituțională de claritate, previzibilitate și coerență. În plus, funcționează protecția încrederii legitime: atunci când statul creează, prin norme și comunicări oficiale, așteptarea că proiectele vor fi finanțate, nu poate recalibra intempestiv fără baze factuale solide, analiză de impact și măsuri tranzitorii proporționale. Transparența decizională cere consultare efectivă atunci când sunt afectate semnificativ mii de beneficiari. Or, aici, decizia de tăiere a bugetului și anunțul reducerii țintei vin contrar datelor și fără măsuri de protecție pentru proiectele intrate corect în flux de depunere/avizare/semnare.

Solicitări

1. Menținerea bugetului actual sau chiar suplimentarea acestuia, având în vedere interesul extraordinar de mare demonstrat de datele din sistem și faptul că numeroși solicitanți care au inițiat și finalizat demersurile pentru depunerea proiectelor au angajat deja cheltuieli semnificative, bazându-se pe informațiile comunicate public de MMAP și pe încurajările oficiale de a aplica. O reducere a finanțării în acest moment ar genera prejudicii certe beneficiarilor și ar destabiliza lanțul de aprovizionare (pepiniere, furnizori de materiale, servicii conexe), contrar principiului protecției încrederii legitime și obiectivelor de mediu și climă.

Comunicare publică transparentă privind:

1. numărul de hectare pentru care s-au depus sau urmează să se depună proiecte (raportare consolidată Direcții Județene de Mediu și Gărzi Forestiere), și estimarea bugetară necesară pentru finanțarea acestora. În cazul în care bugetul actual este depășit, solicităm să se comunice explicit că persoanele care încep de acum demersurile pentru depunerea proiectului nu mai au șanse să obțină finanțare în cadrul bugetului actual, pentru a evita cheltuieli inutile și prejudicii suplimentare.

Calea de acțiune juridică și externă

Înțelegem că memorandumul guvernamental aprobat la 14.08.2025 nu este un act normativ și nu produce, de sine stătător, efecte juridice față de terți. Ca atare, nu calificăm prezenta drept „plângere prealabilă” în sensul Legii contenciosului administrativ.

Totuși, având în vedere caracterul absurd al situației și efectele economice imediate, vă informăm că:

• vom notifica Comisia Europeană asupra riscului de subminare a investițiilor climatice și de biodiversitate printr-o reducere intempestivă a finanțării și țintei, contrară datelor oficiale;
• vom ataca în instanță orice act normativ viitor prin care s-ar reglementa această tăiere bugetară și reducerea țintei de 760 ha, solicitând inclusiv măsuri provizorii pentru a evita prejudicierea iremediabilă a beneficiarilor și a lanțului de aprovizionare.

Vă mulțumim frumos și vă asigurăm de întreaga noastră cooperare.

Cu deosebită considerație,

Aurelian-Marian VASILE

Președinte Asociația VanPes

Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!

Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.