Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, suprafaţă care se ridică la o jumătate de milion de hectare.
Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare.
„La nivelul României, există mai multe statistici (n.red.privind terenurile supuse deşertificării şi degradate), iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate”, a spus Sorin Banciu.
Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări.
„Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier”, a mai spus Sorin Banciu.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj.
În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de „terenuri pretabile la împăduriri”.
„Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente (n.red. în această campanie). Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor”, a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.
“Sunt peste 800 de milioane de euro, în acest proiect, care trebuie accesaţi. în jur de 500 de milioane sunt pentru prima împădurire, alte 100 pentru reîmpădurire, plus altele pentru realizarea de spaţii plantate cu arbori în oraşe. Chiar astăzi a fost lansat apelul de depunere de proiecte, în cuantum de 50 de milioane de lei, pentru finanţarea de dezvoltare a pepinierelor. Am ales sudul ţării, pentru că ştiu că aici fenomenul de deşertificare este unul destul de mare. Problema deschisă de domnul preşedinte al CJ Dolj este reală şi trebuie să găsim soluţii legislative de rezolvare. Este necesară diminuarea birocraţiei. Protejarea terenurilor agricole, mai ales în zona de nisipuri este prioritară, iar, în Dolj, sunt exemple bune în acest sens. Schimbările climatice sunt observabile şi trebuie să luăm măsuri. Sunt prevăzute fonduri pentru despăgubirea deţinătorilor de terenuri, care au fost scoase din suprafaţa agricolă, fiind împădurite “. Întrebat dacă, în acest moment, sunt zone prioritare din Dolj pentru împădurire, Sorin Banciu a răspuns: “Nu putem vorbi de ceva anume. Totul stă la mâna deţinătorilor de terenuri şi ale Unităţilor Administrativ Teritoriale. Trebuie să aplice aceste programe, să acceseze fonduri. Nu putem trăi fără păduri. De aceea, îi îndemn pe cei din administraţiile publice locale, pe proprietarii sau deţinătorii de terenuri să aplice pentru programele PNRR”.
via Bizlawyer.ro
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanții și inginerii silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.