Statul are acum o hartă a terenurilor sale slab productive și neproductive: Registrul Unic de Inventariere a Terenurilor Neproductive (RUITN), realizat de Agenția Domeniilor Statului pentru proiecte fotovoltaice și eoliene, în cadrul REPowerEU, componentă a PNRR. Cele 3.076 de parcele, cu 25.383,5 ha în 31 de județe, pot fi consultate și pe TerenuriDegradate.ro.
În sudul Olteniei, unde nisipul și vântul sunt o problemă reală, parcurile solare și împădurirea nu trebuie să concureze pentru aceleași terenuri. Perdelele forestiere fixează nisipul, protejează culturile și pot reduce praful care se depune pe panouri, iar parcurile pot câștiga din această protecție.
În 2002, prin Agenția Domeniilor Statului, 2.205 ha de terenuri degradate din Măceșu, Dăbuleni și Sadova au trecut în administrarea Romsilva pentru a fi împădurite. Proiectele de energie regenerabilă din zonă ar putea porni acum de la un plan bine stabilit, care combină panourile solare cu perdelele forestiere.
Ce este RUITN
RUITN este platforma GIS prin care Agenția Domeniilor Statului (ADS) a inventariat terenurile statului slab productive și neproductive, pe baza studiilor pedologice și agrochimice. Registrul a fost realizat prin Reforma 1 din componenta REPowerEU a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și identifică terenurile care pot găzdui parcuri fotovoltaice și eoliene.
Clasa de calitate arată potențialul agricol al unui teren, de la clasa I (cel mai bun) la clasa V (cel mai slab). Pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, legea vizează terenurile agricole din clasele IV și V care nu pot fi folosite pentru agricultură, precum și terenurile degradate sau neproductive.
Terenurile rămân în proprietatea statului și nu se vând. Legea nr. 159/2026 permite concesionarea lor pentru energie regenerabilă, prin licitație publică cu strigare, pe cel mult 25 de ani, cu prelungire de până la 15 ani. Le administrează Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură, înființată prin aceeași lege.
Ce suprafețe sunt incluse și unde le vezi pe hartă
Stratul public al registrului cuprinde 3.076 de parcele, cu 25.383,5 ha, în 256 de localități din 31 de județe (date preluate la 11 noiembrie 2026). Peste 97% din suprafață este teren agricol din clasa de calitate IV.
| Categorie | Parcele | Suprafață (ha) |
|---|---|---|
| Clasa IV | 2.924 | 24.723,15 |
| Clasa V | 150 | 645,85 |
| Neproductiv | 2 | 14,50 |
Cele mai mari suprafețe sunt în Călărași (9.869,2 ha) și Olt (4.122,6 ha). În Dolj sunt 315 parcele, cu 1.220,2 ha, în cea mai mare parte la Sadova (791 ha) și Dăbuleni (283,5 ha).
Pe TerenuriDegradate.ro/terenuri-ruitn, găsiți datele într-o formă mai ușor de folosit. Parcelele pot fi filtrate după localitate, suprafață, clasă și zona de rețea electrică. Pentru fiecare apar distanța până la cea mai apropiată stație electrică și legături către Google Maps și Global Solar Atlas.
Deșertul Olteniei: soare mult, dar și mult praf
În sudul Olteniei, aproximativ 100.000 ha au fost acoperite de nisip și sunt afectate de secete tot mai lungi. „Sahara Olteniei” este un triunghi de nisipuri mișcătoare între Craiova, Caracal și Bechet, menționat de cronicari în jurul anului 1850. În Dolj, zona deșertificată acoperă 6% din suprafața județului.
Omul a grăbit fenomenul. În anii ’60, lacul Potelu și bălțile de lângă Dunăre au fost secate, iar pădurile de pe malurile lor au fost tăiate pentru a mări suprafața agricolă. În 2004, un reprezentant al Direcției Silvice Dolj arăta că în anii ’60–’70 fuseseră tăiate aproape 25.000 ha de pădure de salcâm și plop în zona Sadova–Corabia.
După 1990, noii proprietari au tăiat alte mii de hectare de pădure, iar sistemul de irigații a fost o vreme abandonat. La Dăbuleni, potrivit fermierilor, furtunile de nisip au devenit frecvente.
Sadova și Dăbuleni, localitățile cu cele mai mari suprafețe RUITN din Dolj, se află chiar în această zonă. În sudul județului Olt, între Dăbuleni și Corabia, registrul are suprafețe mari la Gura Padinii (1.567 ha), Ianca (1.138 ha), Orlea (959,8 ha) și Grojdibodu (451,3 ha).
Pe locul fostului lac Potelu, un localnic din Grojdibodu descria o întindere de nisip care înaintează în fiecare an spre est. Totuși, nu toate parcelele sunt pe nisip: tipul de sol reiese din studiile pedologice care au stat la baza registrului și se verifică pe teren.
Panourile solare și praful
După radiația solară, murdărirea este factorul care influențează cel mai mult producția unui parc fotovoltaic. Raportul IEA PVPS publicat în 2023 estimează că praful și zăpada reduc producția globală cu 3–5% pe an, o pierdere de ordinul a 3–5 miliarde de euro. În regiunile aride, praful poate obliga la curățarea completă a parcurilor, cu costuri de operare sau investiții în acoperiri anti-praf și roboți.
Într-o fișă din 2025, IEA PVPS avertizează că seceta și furtunile de praf, pe fondul schimbărilor climatice, pot agrava problema. Tehnologia de curățare se alege după condițiile locului, inclusiv apa disponibilă, iar prevenirea trebuie gândită încă din proiectare.
Ce poate face pădurea pe aceste terenuri
Codul silvic trece explicit printre terenurile degradate care pot fi ameliorate prin împădurire „terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă” și terenurile cu nisipuri mișcătoare care trebuie fixate. Pe astfel de terenuri, legea vede pădurea ca soluție de ameliorare, nu doar ca opțiune de mediu.
Pădurea a mai oprit nisipurile Olteniei. Potrivit Direcției Silvice Dolj, plantările de salcâm au început în 1882, la cererea lui Carol I, cu peste 500 ha pe an. Până în 1904 s-au adunat 11.077 ha de pădure, iar până în 1948 s-au mai plantat 38.000 ha.
Interesul se vede și în cererile de finanțare. Pe harta proiectelor de împădurire depuse pentru finanțare prin PNRR, Dolj are cea mai mare suprafață dintre județe: 95 de proiecte, pe 3.348,81 ha. Olt are 83 de proiecte, pe 1.277,09 ha.
Perdele forestiere și panouri solare: un plan comun
În sudul Olteniei, împădurirea și energia solară nu trebuie să fie în competiție. Un parc solar bine gândit poate fixa și el solul, iar perdelele forestiere îl pot proteja de vânt și de praf.
Un studiu din 2026 (Hao și colaboratorii, Geophysical Research Letters) a analizat 17 parcuri solare din Deșertul Gobi. Acestea au redus erodabilitatea solului cu până la 17% și viteza vântului la sol cu peste 9%. Creșterea vegetației din parcuri a avut un rol important, așa că rezultatul depinde de felul în care parcul este construit și întreținut.
Perdelele forestiere reduc viteza vântului, efectul furtunilor de nisip și eroziunea solului, arată un articol din Revista Pădurilor. O simulare publicată în 2022 în Results in Engineering arată că o barieră de vânt amplasată în fața panourilor reduce cantitatea de praf care ajunge pe ele. Împreună, perdelele și parcul pot opri nisipul și, în același timp, pot scădea costul curățării panourilor.
Cum ar putea fi împădurite terenurile statului
Pentru parcelele care se încadrează în definiția legală a terenului degradat, calea există. Legea nr. 100/2010 se aplică terenurilor degradate indiferent de proprietar, iar acestea se constituie în perimetre de ameliorare prin comisii locale prezidate de primar.
Terenurile degradate din proprietatea publică a statului, incluse într-un perimetru, se transmit prin hotărâre de Guvern în administrarea Romsilva și intră în fondul forestier. Transferul este posibil de la 0,25 ha pentru terenurile izolate și indiferent de suprafață pentru cele lipite de pădurile statului. Legea indică mai multe surse de finanțare, între care fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de mediu și bugetul de stat.
Dacă știi un teren degradat sau slab productiv, îl poți propune pentru împădurire pe TerenuriDegradate.ro.
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanți și ingineri silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.