România are bani pentru perdele forestiere, dar fermierii nu se înghesuie să aplice. Nu pentru că nu ar înțelege utilitatea lor. Nu pentru că nu ar vedea seceta, vântul, eroziunea sau pierderile din câmp. Problema este alta: măsura DR-19 nu este competitivă în raport cu alte plăți pe care fermierii le pot accesa mult mai simplu.
Sesiunea pentru DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă”, dedicată perdelelor forestiere și gardurilor vii, a fost prelungită până la 30 iunie 2026, în condițiile în care până acum au fost depuse doar două proiecte.
Iar explicația se vede cel mai bine atunci când comparăm DR-19 cu plata pentru teren neproductiv din ecoschema PD-28.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a criticat recent modul în care funcționează ecoschema pentru pârloagă. Potrivit acestuia, fermierul lasă 2% teren neproductiv, dar primește plata pe întreaga suprafață a fermei. Exemplul dat a fost o fermă de 1.000 ha: fermierul lasă 20 ha pârloagă, dar încasează ecoschema pe toate cele 1.000 ha.
Aici apare dezechilibrul.
Luăm ca exemplu primul proiect depus pe DR-19, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moțoc” Perieni, din județul Vaslui. Cifrele proiectului arată foarte clar de ce măsura este greu de ales de fermieri în condițiile actuale.
Proiectul de la Perieni prevede:
- 30.674,88 metri de perdele forestiere;
- lățime de 6 metri;
- perdele dispuse pe 3 rânduri;
- suprafață ocupată de perdele: 18,1859 ha;
- suprafață agricolă protejată/deservită: 796,7291 ha;
- valoare totală proiect: 242.704 euro;
- valoare eligibilă / ajutor public nerambursabil: 155.191 euro;
- cheltuieli neeligibile: 87.513 euro.
Așadar, pentru 18,1859 ha ocupate efectiv de perdele forestiere, beneficiarul ar urma să primească prin DR-19 un sprijin eligibil de 155.191 euro.
La prima vedere, suma pare bună. Dar acești bani nu sunt venit pentru fermier. Sunt bani pentru investiție: proiectare, pregătirea terenului, plantare, completări și alte lucrări eligibile. În plus, apar și cheltuieli neeligibile de 87.513 euro, care trebuie suportate din fonduri proprii.
Dacă aceeași exploatație ar merge pe varianta teren neproductiv prin PD-28, calculul ar fi mult mai simplu.
Pentru suprafața de 796,7291 ha protejată de proiectul Perieni, pragul de 2% teren neproductiv ar fi:
796,7291 ha x 2% = 15,93 ha
Deci aproape aceeași suprafață ca în proiectul de perdele forestiere, care ocupă 18,1859 ha.
La un cuantum de 40,2089 euro/ha, plata prin PD-28 ar fi:
796,7291 ha x 40,2089 euro/ha = 32.035 euro/an
În cinci ani, fermierul ar încasa:
32.035 euro/an x 5 ani = 160.175 euro
Adică aproape cât ajutorul public nerambursabil din proiectul Perieni, de 155.191 euro.
Diferența este uriașă.
Prin PD-28, fermierul primește bani anual, ca plată directă. Prin DR-19, primește bani pentru o investiție, cu proiect, lucrări, completări, întreținere, monitorizare și costuri proprii.
De aceea, DR-19 nu este suficient de competitivă.
Fermierul nu compară doar „perdele forestiere versus pârloagă”. El compară:
bani anuali, simpli, previzibili
cu
o investiție birocratică, pe termen lung, cu obligații și cheltuieli neeligibile.
În aceste condiții, alegerea devine previzibilă. Chiar dacă fermierul ar vedea utilitatea perdelelor forestiere, schema nu îl stimulează suficient să intre într-un proiect.
Problema DR-19 nu este ideea. Perdelele forestiere sunt utile. Pot reduce eroziunea, pot proteja culturile de vânt, pot conserva apa în sol și pot ajuta fermele în anii secetoși.
Problema este designul financiar al măsurii.
Dacă statul vrea perdele forestiere, nu este suficient să spună că finanțează 100% costurile eligibile. Fermierul se uită la rezultatul net: cât încasează, cât blochează, ce riscuri își asumă și ce obligații rămân după proiect.
Iar astăzi, comparația cu PD-28 arată prost pentru DR-19.
O exploatație similară cu cea de la Perieni ar putea încasa aproximativ 160.000 euro în cinci ani pentru teren neproductiv, fără să intre într-un proiect de investiții. Prin DR-19, primește 155.191 euro, dar doar pentru lucrări eligibile, în timp ce mai are de suportat 87.513 euro cheltuieli neeligibile.
Așa se explică de ce, deși România are nevoie de perdele forestiere, fermierii nu aplică masiv la DR-19.
Nu perdelele forestiere sunt problema. Măsura nu este competitivă.
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanți și ingineri silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.