Comisia Europeană a aprobat recent o schemă de finanțare în valoare de 626 milioane de euro destinată împăduririlor în Danemarca. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a biodiversității, având ca scop extinderea suprafețelor forestiere și reabilitarea ecosistemelor.
Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru Tranziție Curată, Justă și Competitivă, a subliniat importanța deciziei:
„Aceasta este o măsură esențială care va ajuta proprietarii de terenuri să convertească suprafețe agricole în păduri. Vom asista la o extindere rapidă a fondului forestier național al Danemarcei, cu beneficii durabile pentru climă. Măsura răspunde unor provocări majore: reducerea emisiilor de CO₂, protecția biodiversității, scăderea poluării cu azot și protejarea resurselor de apă potabilă.”
Asemănări și deosebiri cu programul de împăduriri al României
Obiective
Danemarca: are un obiectiv strategic național – înființarea a 250.000 ha de păduri până în 2045, dintre care 80.000 ha ca păduri neexploatate („urørt skov”), cu accent pe reducerea emisiilor de CO₂ și biodiversitate.
România: schema de finanțare a împăduririlor prin PNRR a avut inițial ca obiectiv împădurirea unei suprafețe de 56.000 ha, obiectiv redus în cele din urmă la 18.000 ha. Codul Silvic stabilește ca obiectiv împădurirea până în anul 2030 a unei suprafețe de minimum 60.000 de hectare de terenuri care nu au destinație silvică.
Modul de finanțare
Danemarca: sprijinul se acordă ca sumă unică fixă pe hectar (75.500 DKK ~ 10.100 EUR/ha pentru împădurire + supliment 15.000 DKK ~ 2.000 EUR/ha pentru păduri neexploatate). Sprijinul include atât costurile de plantare, întreținere, cât și compensația pentru pierderea de venit agricol. Dacă terenul a fost eligibil pentru subvenții în agricultură cel puțin o dată din 2015 încoace, acesta poate primi în continuare subvenția de bază pentru culturi agricole.
România: finanțarea se realizează pe etape și pe categorii de cheltuieli: proiectare tehnică, împrejmuire, plantare, întreținere și completări. Lucrările sunt decontate pe baza costurilor standard prevăzute în ghidul de finanțare. În plus, se acordă anual o compensație pentru pierderea veniturilor agricole, precum și o primă pentru sechestrarea carbonului prin păduri. Terenul nu se mai declară la APIA pentru subvenții.
Eligibilitatea terenurilor
Danemarca: terenul trebuie să fi fost folosit ca teren arabil sau pășune în anul calendaristic precedent; sunt excluse solurile cu turbă, zonele umede și terenurile deja împădurite sau protejate.
România: eligibile sunt terenurile agricole cu excepția pășunilor cu înaltă valoare naturală și zone umede.
Durata proiectului
Danemarca: terenurile împădurite devin „păduri protejate” (fredskov) – obligație permanentă înscrisă în cartea funciară. Pentru pădurile neexploatate (virgine), restricțiile sunt și mai stricte (fără tăieri, fără fertilizare, lemnul mort trebuie lăsat pe loc). Proiectul trebuie finalizat în max. 3 ani de la aprobarea cererii. Dacă nu reușești, poți cere o prelungire, în cazuri justificate. Este interzisă utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, cu excepția combaterii speciilor invazive
România: există obligația menținerii plantației pentru o perioadă limitată la durata contractuală de 20 de ani. Ulterior, terenul rămâne pădure conform Codului Silvic, dar regimul nu e la fel de strict ca în Danemarca. Din cauza perioadei scurte de implementare a PNRR-ului, proiectul trebuie finalizat până la începerea următorului sezon de vegetație.
Criterii privind speciile și compoziția pădurii
Danemarca: impune un procent minim de foioase (75% la păduri mici de 1–2 ha, 51% la păduri de 2–5 ha) cu densitate ≥ 2.500 arbori/ha în interiorul pădurii și margini de pădure (20 m la nord/vest, 10 m la est/sud) cu densitate ≥ 4.000 plante/ha, din care min. 20% arbuști.
România: există recomandări pentru folosirea speciilor autohtone, dar nu sunt atât de stricte. Se acceptă și specii exotice (ex. salcâm) în funcție de bonitatea terenului și scopul economic.
Procedura de aplicare
Danemarca: digitalizată complet prin platforma MARS. Cererea include obligatoriu plan de plantare, hartă forestieră, evaluare de mediu (EIA/VVM). Există chiar și o taxă fixă (~440 EUR).
România: digitalizată complet prin platforma PGI. Cererea include obligatoriu proiect tehnic de împădurire și evaluare de mediu. Nu există taxe pentru înscrierea proiectului.
Procesarea cererilor
Danemarca: există două fluxuri
zone prioritare pentru reducerea azotului → procesare continuă „primul venit – primul servit”,
alte zone → procesare periodică pe baza unor criterii ecologice.
România: cererile sunt evaluate și acceptate pe principiul „primul venit – primul servit”.
Proiectul de ghid (pentru că nu a fost lansat încă ghidul final), poate fi descarcat în format pdf de aici (tradus cu ChatGPT).
Intră pe grupul de Facebook asociat site-ului, spune-ne cu ce te putem ajuta și hai să împădurim!
Dacă intențiile dvs. în privința aplicării la finanțare sunt serioase, vă invităm să vă alăturați grupului de Whatsapp accesând acest link. Veți găsi pe grup zeci de consultanți și ingineri silvici care elaborează proiecte tehnice de împădurire. Ei vă pot răspunde punctual fiecărei întrebări și vă pot asista pe toată perioada derulării proiectului.